Valva mitrala este una din cele 4 valve (supape) ale inimii, situata in partea stanga a inimii, intre atriul stang si ventriculul stang. Aceasta valva este de fapt un aparat complex format din cateva structuri distincte: inelul valvular, care este o structura fibroasa, adevarat ”schelet” de care sunt atasate cuspele sau foitele valvei (una anterioara si una posterioara), aceste foite valvulare fiind ancorate de peretele inimii (ventriculul stang) prin intermediul unor cordaje care realizeaza un aspect de parasuta.

Aceasta valva se deschide in timpul scurt dintre doua contractii cardiace (timp numit diastola) pentru a permite sangelui oxigenat care vine din plaman sa patrunda in ventriculul stang (care este camera cu rol de expulsie) de unde prin contractia acestuia (sistola) sangele este trimis in tot organismul.

Din diverse cauze, aceasta valva se poate imbolnavi. Schematic, afectiunile acestei valve produc STENOZA MITRALA, care inseamna ca valva nu se deschide asa cum ar trebui si INSUFICIENTA MITRALA, cand valva nu se inchide normal.

– In prima situatie se produce un baraj care nu lasa sangele sa vina din plaman spre inima, astfel sangele va ”balti” in plaman. In acest caz, bolnavii vor suferi de lipsa de aer (dispnee) iar din cauza maririi atriului stang vor aparea tulburari ale ritmului inimii (extrasistole, fibrilatie atriala) care vor scadea si mai mult capacitatea de efort si in plus vor precipita accidente embolice: in fibrilatia atriala, se formeaza trombi (cheaguri de sange) in inima, care vor fi aruncati in circulatia generala, producand infundarea arterelor: cerebrale\accidente cerebrale, periferice\ischemii acute, digestive\infarcte digestive.
-In cea de doua situatie, o parte din sangele care ar trebui expulzat din inima in timpul contractiei ventriculare, se intoarce in atriul stang prin valva mitrala care in loc sa se inchida ramane deschisa, ceea ce determina de asemenea modificari in forma si functia inimii si a plamanului, cu atat mai grave cu cat boala este mai avansata.

Aceste boli ale valvei mitrale se corecteaza prin operatie. Desigur, nu orice mica insuficienta mitrala sau stenoza mitrala trebuie operate, insa, odata diagnosticate, aceste boli trebuie atent urmarite, astfel incat bolnavii care le poarta sa ajunga la operatie inainte ca boala sa produca modificari care sa fie ireversibile, situatie in care si operatia va avea un grad de risc mai mare.
STENOZA MITRALA: cand boala a ajuns la un anumit stadiu, valva bolnava trebuie inlocuita. Inlocuirea ei se face printr-o operatie pe cord deschis. Aceasta inseamna ca, dupa anestezie si deschiderea bolnavului, se monteaza temporar un circuit care deviaza sangele spre o masina care face oficiul de inima si plaman. Odata pus in functie acest circuit, inima se poate opri in siguranta, injectand in arterele coronare o substanta care o opreste si o protejeaza totodata pe toata durata operatiei. Cand inima s-a oprit ea se poate deschide, valva mitrala bolnava se indeparteaza si se monteaza, prin sutura noua valva. In acest moment, inima se inchide, se procedeaza la manevre prin care sangele va curge din nou prin vasele coronare, acesta va spala substanta care a fost injectata pentru a opri si proteja inima si astfel inima va porni din nou (in majoritatea cazurilor spontan, uneori cu ajutorul unui mic soc electric). Valvele protetice pot fi biologice sau mecanice, folosirea uneia sau alteia fiind dictata de criterii uneori foarte precise, alteori, contextul patologic al bolnavului ne permite alegerea valvei tinand cont de optiunea pacientului, desigur dupa ce acesta a primit din partea medicului toate explicatiile necesare.

INSUFICIENTA MITRALA este un defect care chiar atunci cand a ajuns la un stadiu avansat se poate sa nu dea simptome si asta datorita unei capacitati particulare a inimii de a o putea compensa foarte bine. Din aceasta cauza, un procent important de purtatori de insuficienta mitrala sunt descoperiti intamplator si asta chiar intr-un stadiu avansat al bolii. Acest lucru nu este insa neaparat pozitiv din doua motive: odata pentru ca nu este totdeauna simplu sa convingi un bolnav ca trebuie sa se opereze pe inima cand pe el nu-l supara nimic, poate face efort aproape sau chiar la fel ca un om sanatos, si in al doilea rand pentru ca daca boala nu a fost descoperita decat atunci cand a devenit simptomatica, operatia va fi totdeauna grevata de riscuri mai mari iar restabilirea starii de sanatate nu va fi totdeauna completa.

Operatia pentru insuficienta mitrala va avea ca scop principal repararea valvei si doar atunci cand nu este posibil inlocuirea acesteia. Daca bolnavul are o insuficienta mitrala severa dar asimptomatica, repararea  (plastia) valvei este posibila in 95-98% din cazuri, riscul operator in absenta unor boli asociate este sub 1%, iar in majoritatea cazurilor vindecarea este integrala si permanenta.

Chirurgia valvei mitrale intervine in cazul:

Doresc o programare pentru consultatie la Dr. Calin Popa

Programare