Valvele cardiace sunt componente ale inimii si anume formatiuni membranoase care asigura circulatia normala, ritmica si dirijata a sangelui intre cavitatile inimii (doua atrii si doua ventricule). Sunt 4 astfel de supape in cavitatea inimii si anume valva tricuspidiana sau tricuspida, valva pulmonara, valva aortica si valva mitrala, cea din urma fiind cunoscuta si sub denumirea de valva bicuspida datorita faptului ca are doua cuspide. Valva mitrala face parte din categoria valvelor atrio-ventriculare sau cuspide alaturi de valva tricuspida. Prin intermediul valvei mitrale are loc circulatia sangelui dinspre atriul stang spre ventriculul stang intr-un timp numit diastola, care este o relaxare fiziologica a cavitatilor cardiace in timpul umplerii lor cu sange adus de vene.

In momentul in care circulatia sangelui nu se mai realizeaza in mod normal poate fi vorba despre afectiuni cardiace care pot prezenta simptome sau nu, precum insuficienta mitrala care apare atunci cand valva nu se inchide normal si sangele se reintoarce in atriul stang. Acest lucru produce modificari atat in functia, cat si in forma inimii, dar si a plamanului si se corecteaza prin operatie atunci cand este intr-un stadiu avansat. Insa este posibil ca insuficienta valvei mitrale sa nu prezinte simptome si tocmai de aceea sunt necesare investigatii periodice, iar in cazul in care se descopera afectiunea din timp, aceasta trebuie monitorizata foarte atent pentru a nu se produce complicatii.

Insuficienta valvei mitrale este cunoscuta ca a 2-a cea mai intalnita afectiune cardiologica valvulara si se manifesta prin aparitia oboselii, scaderea rezistentei la efort, iar netratata poate duce la insuficienta cardiaca, largirea atriului stang si din cauza acestei mariri a atriului stang se vor dezvolta tulburari ale ritmului batailor inimii, afectiune numita fibrilatie atriala. Aceasta apare mai des la persoanele in varsta, de peste 50 de ani si se trateaza prin ablatie cardiaca. Dar in fibrilatia atriala se pot produce si agrava accidente reprezentate prin astuparea vaselor sangvine cu cheaguri de sange sau trombi, afectiune numita embolie. De aceea este foarte importanta profilaxia emboliilor, mai exact multitudinea de masuri medico sanitare luate pentru a preveni aparitia, expansiunea sau agravarea anumitor accidente embolice.

Operatiile pentru protezare sau plastie mitrala se fac de obicei prin abord anterior (sternotomie=sectiunea osului din mijlocul pieptului), abord care este comod pt chirurg, ofera o “lumina” buna si este calea de abord cea mai folosita. De data mai recenta, dar foarte buna este tehnica prin abord minim invaziv; aceasta tehnica presupune montarea circuitului de deviere extracorporeala printr-o mica incizie la nivelul coapsei, iar abordul propriu-zis se face printr-o incizie de 5-8 cm la nivelul toracelui drept, undeva sub san. In aceste cazuri vindecarea si recuperarea sunt mai rapide si nu in ultimul rand cicatricea va fi mai estetica. Trebuie totusi precizat ca exista unele situatii care contraindica abordul minim-invaziv.

Operatiile de plastie sau protezare mitrala reprezinta in jur de 20-30% din totalul operatiilor practicate de doctor Calin Popa in echipa cu care lucreaza, avand o buna experienta in tratamentul bolilor valvei mitrale, de asemenea in repararea (plastia) valvei mitrale cu o rata de succes a plastiei de peste 98% si de asemenea una dintre cele mai mari experiente din tara in abordul minim invaziv pentru tratamentul chirurgical al patologiei valvei mitrale.

Dr Calin Popa, medic primar specializat pe chirurgie cardiovasculara cu experienta atat in tara, cat si in strainatate, sef de sectie Chirurgie vasculara la Cardiac Center din cadrul Spitalului Monza din Bucuresti, realizeaza interventii chirurgicale pentru a trata numeroase afectiuni cardiovasculare, asigurand pacientilor rezultate satisfacatoare.

Doresc o programare pentru consultatie la Dr. Calin Popa

Programare